Lume, galagie, copii urland, babe suparate, haos. […] “<snif!> Ma, ce pute aci?!” ma intreaba dragalasa asezandu-se pe scaun in ferryboat, in drum spre Samothraki. “Umm.. maaa… scuze, cred ca eu, s-a udat tricoul asta pe mine si e un pic lipicios… 8 ore la volan e ceva… Da, cred ca eu…” am zis simtindu-ma

Continue reading →